Suicidul, tot mai frecvent în rândul adolescenţilor

 

Mortalitatea generală în rîndul adolescenților de 15-19 ani s-a redus cu 1/3 în ultimii 20 ani. Un raport TransMonEE afirmă, însă, că rata suicidului în acest grup de vîrstă a sporit cu 25 la sută, iar cei mai vulberabili sunt băieţii cu o cifră de 33 de la sută. (TransMonEE – 2012 database) 

 

Dorin ar fi împlinit 16 ani. Mama lui nu-şi poate explica nici acum de ce fiul ei, la 15 ani, a decis să-şi pună capăt zilelor. Îl certa tot mai des din cauza notelor tot mai proaste şi a comportamentului rebel. Profesorii îi făceau mereu observaţie că venea cu temele nepregătite. Venea târziu acasă. Prietenii nu erau deloc pe placul mamei, care suferea că îl pot duce pe căi greşite – fumat, sau chiar droguri. Este şi acum confuză. Nu ştie exact dacă a făcut concluzii corecte, „dar… în care familii nu sunt situaţii similare”, spune ea? Nu a bănuit nici o clipă că ar putea să-l piardă. E convinsă că ultima picătură a fost câinele. L-a avertizat că vor duce câinele la bunei, la țară, dacă nu-şi revede comportamentul. Şi-a certat copul de mai multe ori, fie pentru note rele, fie că răspundea urât, fie că pierdea ore întregi la calculator. A crezut că interdicţia de a-şi mai vedea câinele o să-l motiveze să pună mâna pe carte. „Probabil trebuia să discutăm mai mult, probabil trebuia să fiu mai permisivă, dar m-am temut să nu pornească pe căi greşite. Probabil nu trebuia să-i stabilesc atît de multe limite – dar care părinte nu o face – şi toate pentru că ne dorim ca copiii noştri să ajungă cineva în viaţă”, – îşi spune acum, şi nu poate rememora subnici o formă momentul când şi-a găsit copilul spînzurat. „Nu doresc nimănui să trăiască ce am trăit eu. O parte din mine a murit. ”

 

INFO

 

Suicidul în randul adolescenților constituie a doua cauză a mortalității tinerilor cu vârste între 15 și 19 ani, după mortalitatea cauzată de accidente. Tentativele de suicid sunt mult mai frecvente în randul fetelor. Psihologii spun că fetele, de obicei, iau medicamente, alcool sau îşi taie venele. Băieţii aleg metode categorice, cu şanse minime de supravieţuire şi anume – asfixierea prin spinzurare, săritura în gol sau armele de foc.

 

De ce unii adolescenţi, care au toata viața înainte, iau decizia de a-şi pune capăt zilelor?

 

Psihologii spun că suicidul în rândul adolescenților este ca și un strigăt de disperare a unui tînăr care are nevoie de ajutor. De cele mai multe ori această decizie nu este una de moment. Problemele, frustrările, disperarea sunt acumulate uneori ani de zile. În timp, problemele se amplifică. Iar la vîrsta de 15-19 ani, când adolescentul trece prin cele mai multe schimbări –fizice, sociale, emoționale – și problemele acumulate ating apogeul. Unii adolescenți sunt copleșiți de consecințele acestor schimbări.

 

Conform Larisei Chirev, psiholog în cadrul Centurlui de Sănătate Prietenos Tinerilor NEOVITA, „dacă în acel moment în preajma adolescentului nu este o persoană care l-ar ajuta să asimileze schimbările, acesta cedează și alege suicidul ca singură soluție pentru toate problemele lui. În special la această vîrstă adolescentul are nevoie de comunicare, susținere, încurajări, mai ales din partea familiei”.

 

Psihologii mai informează că persoanele care au încercat să-și pună capăt spun de cele mai multe ori că au făcut-o din cauza problemelor în familie – conflicte, violenţă, indiferenţă, lipsă de comunicare, neglijenţă, neimplicare emoţională, abandonare şi respingere.

 

Larisa Chirev, psiholog: „Adolescenții veniți dintr-un asemenea mediu familial, de cele mai dese ori, au abilități inefieciente de comunicare interpresonală, un respect de sine scăzut și capacități reduse de adaptare socială. Din care cauză, confruntându-se cu experiențele emoționale dificile (dragoste neîmpărtășită, dezamăgire într-o relație de prietenie, pierderea unei fiinţe dragi, chiar dacă aceasta este un animal de casă), aceștia fac față mai dificil situației și uneori chiar cedează”.

 

Psihologii de asemenea informează că situația adolescenților este agravată și de criza economică și socială, accesul la alcool, ţigări şi droguri, și, mai nou, de lipsa comunicării cu părinţii din cauza migraţiei, accesul limitat la serviciile de sănătate prietenoase tinerilor.

 

INFO

 

În Moldova există deja o reţea de Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor. Din păcate, pînă în 2012, doar 15% din tinerii moldoveni au avut acces la Servicii de Sănătate Prietenoase Tinerilor (SSPT) oferite de 12 centre din ţară. Chiar dacă serviciile oferite de instituţiile medicale sunt disponibile, solicitarea de către tineri a acestor servicii de îngrijire a sănătăţii este relativ modestă. Acest fapt se datorează lipsei de confidenţialitate şi capacităţii reduse a furnizorilor de servicii medicale de a oferi servicii adaptate la nevoile reale ale tinerilor, în special ale tinerilor în situaţii de risc şi din grupuri vulnerabile.

 

Elena are 16 ani. A decis să se adreseze la unul din centrele de sănătate prietenoase tinerilo după 2 tentative de suicid.Ea povestește că părinţii au divorţat şi ambii au plecat la muncă peste hotare cînd ea avea doar 9 ani. Trăiește doar cu bunica, în vârstă de 82 de ani. “Uneori simt nevoia să discut cu cineva apropiat. Eu sunt de firea mea mai timidă şi nu am prea mulţi prieteni. Băieţii nu mă observă pentru că am multe coşuri şi sunt cam plinuţă. Mă simțeam urâtă şi, mai mult, nu reuşeam să învăţ bine, iar profesorii îmi tot făceau observaţii de genul “dacă mama nu-i acasă nu înseamnă că nu trebuie să înveţi”. Eu vroiam să învăţ, dar nu reuşeam. Aşteptam să mă telefoneze sau mama sau tata, care uneori parca nu aveau copil. Dar eu nu am nevoie de haine frumoase şi mobilă modernă. Am nevoie de mama. Să mă învețe să mă machiez, să-mi aleg o haină ca să merg la plimbare, să mă înveţe să gătesc. Să miroase şi la mine în casă a zeamă făcută de mama!!!!”. A încercat să-și pună capăt zilelor luînd pastile. A fost salvată. Totuși părinții nu s-au întors să-o fie alături. Asistentul social din localitate a sfătuit-o să meargă la SSPT din localitate. “La centru pot discuta cu psihologul ori de câte ori simt că am o problem, când mă simt singură. Am învățat despre riscuri și cum să le evit, despre impactul consumului de alcool, fumat și droguri. Acum parca sunt mai puternică.”

 

Ministerul Sănătății, Proiectul „Generație sănătoasă”, cu suportul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și UNICEF și-au propus, în următorii ani, să extindă Serviciile de Sănătate Prietenoase Tinerilor și să creeze Centre de prestare a Servicilor de Sănătate Prietenoase Tinerilor (SSPT) în toate raioanele țării. Serviciile de sănătate prietenoase tinerilor oferă servicii complexe de informare, consiliere, asistență medicală și psiho-socială pe probleme de sănătate, deoarece tinerii întîmpină dificultăți în accesarea serviciilor medicale existente: de sănătate sexual-reproductivă, mentală, dereglări pubertare, de nutriție etc. 

 

În acest moment sunt instruiți pentru a activa în cadrul centrelor – medici, psihologi, pedagogi.

 

Galina LEȘCO, Coordonator Național al Proiectului „Generație sănătoasă” : “Ne dorim ca în fiecare regiune să fie un centru similar, unde tinerii ar putea merge pentru orice gen de consultaţii medicale sau psihologice. Sperăm să ne reuşească acest lucru deoarece este esențial ca aceste servicii să fie accesibile pentru fiecare adolescent, indiferent de locul lor de reşedinţă, educaţie, statut social sau etnie. Suntem siguri că tinerii pot depăși starea lor de vulnerabilitate prin utilizarea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor. Ca urmare, ei pot obţine mai mult control asupra vieţii lor şi mai multe deprinderi de a evita riscurile pentru sănătate. “

 

Specialiştii din cadrul Centrelor de Sănătate Prietenoase Tinerilor vin cu recomandări și pentru părinții adolescenților: „Unii adolescenţi cedează nervos – când au rezultate şcolare slabe, când se despart de persoana iubită, când cineva apropiat decedează, cînd părinţii divorţează sau pleacă de acasă, când se simt respinşi şi nu au cu cine comunica. Anume în aceste situaţii există cel mai mare risc de a ceda psihic şi de a comite suicid, afirmă Larisa Chirev. În cazul în care observați că adolescentul este indiferent față de actiivtățile care îl pasionau anterior, dacă brusc scade reușita școlară, nu se poate concentra, are dereglări de somn, consumă alcool, stupefiante, este violent, brutal etc. comunicați cât mai mult cu copilul DVS, identificați cauzele acestor comportamente, în nici un caz nu-l amenințati, jigniși sau umiliți. Nu încercaţi să-i interziceţi anumite comportamente, dar în același timp trebuie să-I transmiteţi un mesaj ferm cu privire la ce este potrivit sau nepotrivit pentru el la o anumită vîrstă. Și nu ezitaţi să vă adresaţi specialiştilor – psihologului școlar, specialiștilor din cadrul Serviciilor de Sănătate Prietenoase Tinerilor. În multe cazuri situaţia nu se rezolvă de la sine.”  

 

Autor: Violeta Ciobanu pentru HotNews.md 

Sursa: hotnews.md