Cum să rezolvăm problemele adolescenţilor

Lipsa comunicării sau o comunicare superficială de felul „Cum a fost azi la şcoală?” sau „Ţi-ai făcut temele?” este una din cauzele care fac relaţia dintre părinţi şi copiii lor adolescenţi rece, distantă, care, în majoritatea cazurilor, duc la neînţelegeri.

De această părere sunt adolescenţii Sorina şi Nicu, elevi ai Liceului Teoretic „Dante Aligheri” din capitală. Psihologii menţionează că problemele adolescenţilor ţin de lumea maturilor şi recomandă o comunicare mai eficientă.

Dezbaterea a avut loc în cadrul mesei rotunde „Problemele adolescenţilor – de la discuţii la soluţii”, organizată săptămâna trecută de Centrul de Investigaţii Jurnalistice.

Sorina, 14 ani, spune că, pentru adolescenţii de azi, este mai importantă conexiunea cu colegii lor decât reuşita şcolară. „Cea mai mare problemă a adolescenţilor este neînţelegerea părinţilor. Divergenţele care apar între noi şi părinţi sunt soluţionate de ultimii, însă rezolvarea problemelor nu coincide cu opinia noastră”, afirmă Nicu.

„Sunt foarte fericiţi semenii care au o conexiune bună cu părinţii, însă majoritatea nu se înţelege cu părinţii lor, fie că îşi au părinţii plecaţi peste hotare, fie că relaţia lor, din anumite motive, este foarte tensionată. Cel mai important lucru este informarea în această perioadă. E păcat că mulţi tineri apelează la internet pentru a se informa. Pe internet însă, nu este totul corect sau persoana cu care comunică nu-i poate da sfaturile pe care ar trebui să i le dea părinţii”, spune Sorina, elevă în clasa a VIII-a. Aceasta vede soluţia problemei în discuţiile frecvente cu părinţii şi profesorii.

Potrivit fetei, în prezent, mulţi dintre colegii săi sunt asiguraţi material, dar nu şi spiritual, lipseşte comunicarea. „Nu trebuie să existe întrebări doar în privinţa reuşitei şcolare, dar şi cum se simte la şcoală. Mulţi colegi sunt inhibaţi şi nu se pot încadra chiar şi în grupuri mici. Acesta este un eşec la vârsta adolescenţei, care generează probleme. Pentru adolescenţii de azi, este mult mai importantă comunicarea cu colegii decât notele”, afirmă ea.

Libertatea alături de bunei

„Părinţii mei au fost plecaţi o perioadă peste hotare. Am stat  cu buneii. Vorbeam mult cu colegii. Eram liber să fac orice. Oricum, comunicarea cu părinţii avea efect asupra comportamentului meu, şi buneii îmi erau alături”, povesteşte adolescentul.

Nicu mărturiseşte că mai mulţi colegi îşi au părinţii plecaţi peste hotare. Aceştia sunt liberi. Cheltuie banii pe care îi au cum vor. Merg în baruri, cafenele, servesc prietenii din gaşcă. Băiatul spune că mediul te face uneori să faci lucruri pe care nu ai vrea: „Dacă vrei să fii membru al unui grup, trebuie să fumezi măcar o dată”.

În viziunea celor doi adolescenţi, semenii lor, care sunt îmbrăcaţi decent şi ştiu a comunica sau a se evidenţia prin ceva, sunt acceptaţi în gaşcă, faţă de unii care nu sunt acceptaţi. „Unii colegi din clasele primare sunt mai retraşi şi aceasta vine din familie.”

Ieşirile în oraş, în vogă

Tinerii spun că portretul unui adolescent de succes este să înveţe bine, să practice sportul sau să aibă o altă activitate extraşcolară, prin care el atrage atenţia multor semeni. Să fie simpatic, sociabil şi să fie îmbrăcat decent. Ieşirile în oraş, pentru a comunica, sunt în vogă, însă nu oricine îşi permite.

Interpreta de muzică uşoară, Indiana, mama unui adolescent, menţionează că „foarte mulţi părinţi sunt acasă, dar nu comunică cu copiii lor. Ei lucrează şi cred că asigurarea strictului necesar sau simplele întrebări de genul „Totul e bine la şcoală?” sunt suficiente.

Lipsa comunicării în cadrul familiei şi la şcoală sunt premisele unei adolescenţe cu dificultăţi. „Prevenirea acestor probleme ar trebui să vină din discuţiile frecvente cu părinţii, în familie, unde copilul este pregătit moral, apoi în mediul în care se află zi de zi”, a declarat Galina Leşco, directorul Centrului pentru sănătatea tinerilor „Neovita”.

În opinia Galinei Gavriliţă, consultant principal la Direcţia analiză, monitorizare a politicilor educaţionale din cadrul Ministerului Educaţiei, o influenţă benefică asupra adolescenţilor o au dirigintele şi profesorul de educaţie civică, care trebuie să ţină cont de acest lucru.

„Prevenirea acestor probleme ar trebui să vină din discuţiile frecvente cu părinţii, în familie, unde copilul este pregătit moral, apoi în mediul în care se află zi de zi” – Galina Leşco, directorul Centrului pentru sănătatea tinerilor „Neovita”

Moldovencele nasc primul copil la cea mai mică vârstă

Conform datelor şi studiilor UNICEF în R. Moldova, 15% din numărul total al populaţiei sunt adolescenţi, majoritatea fiind locuitori ai mediului rural. Abuzul de tutun, alcool, droguri, infecţiile cu transmitere sexuală, HIV, sarcinile la adolescente, problemele de sănătate mentală, violenţele şi accidentele sunt factorii care afectează cel mai mult sănătatea şi buna dezvoltare a adolescenţilor din RM.

Conform datelor UNICEF, fiecare al doilea tânăr din RM a început să fumeze până a împlini vârsta de zece ani, 35% din tinerii de 13-24 de ani fumează în prezent; 80% din tinerii moldoveni de 15-24 de ani consumă băuturi spirtoase, iar mai mult de jumătate din aceştia au lunar experienţe de consum excesiv de alcool.

Cu toate acestea, programele de ajutor pentru abandonarea fumatului şi consumului de alcool în rândul tinerilor aproape că lipsesc. 16 ani este vârsta medie a primei experienţe sexuale. Debutul vieţii sexuale este unul cu risc sporit. Doar 8,3 % din tineri pot identifica corect căile de transmitere a infecţiilor cu transmitere sexuală şi a virusului HIV. Doar jumătate din tinerii cu vârsta de 15-18 ani au indicat că au discutat cu părinţii subiecte ce ţin de dezvoltarea sexuală şi doar o treime au fost informaţi despre prevenirea infecţiilor sexual transmisibile.

RM ocupă locul doi în regiunea europeană după numărul cazurilor de infecţii cu transmitere sexuală pentru tineri. Moldovencele nasc primul copil la cea mai mică vârstă în comparaţie cu femeile din Europa Centrală, Sud-Est şi CSI.

În R. Moldova, funcţionează 14 clinici prietenoase tinerilor. 70000 de adolescenţi beneficiază anual de serviciile centrelor prietenoase tinerilor, totuşi aceste servicii rămân a fi insuficiente în republică.

Victoria POPA