Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind piața muncii pentru tinerii din Republica Moldova în anul 2013
Statutul activităţii curente. În raport cu statutul activităţii curente, 3 din 10 tineri (28%) sunt ocupaţi, adică au un loc de muncă, circa 3% sunt şomeri şi restul (69%) sunt economic inactivi. În rîndul celor din urmă, fiecare al doilea tînăr este încadrat în Sistemul Naţional de Învăţămînt. În afară de elevi şi studenţi, o categorie importantă în rîndul inactivilor (21,1%) o formează tinerii plecaţi peste hotare la lucru sau în căutare de lucru, urmate de persoanele ocupate cu lucrul casnic (inclusiv responsabilităţile familiale) în propria gospodărie (14,2%).
Rata de ocupare în rîndul tinerilor (15-29 ani) este de 28%, menţinîndu-se practic la nivelul anilor precedenţi. Totodată, la tinerii de 15-24 ani rata de ocupare constituie doar 18,1%, pe cînd la cei de 25-29 ani indicatorul înregistrează o valoare de 2,4 ori mai mare (44,2%), fiind chiar mai mare decît media pe total ţară (39,3% pentru populaţia de 15 ani şi peste).
Printre persoanele tinere ocupate, 3 din 4 (74%) lucrează în calitate de salariat, iar aproximativ un sfert (23%) desfăşoară activităţi pe cont propriu, 2,3% din tineri concomitent cu activitatea de muncă mai urmează şi o instruire formală în cadrul sistemului naţional de învăţămînt. Trei din zece tineri (31,4%) au locuri de muncă informale, iar în rândul tinerilor salariaţi 11 la sută lucrează fără contracte individuale de muncă (munca nedeclarată).
Şomajul în rîndul tinerilor înregistrează valori mai mari comparativ cu alte grupe de vîrstă sau media la nivel de ţară. Astfel, în 2013 rata şomajului conform definiţiei BIM a fost de 8,7% la tinerii cu vîrsta cuprinsă între 15-29 ani, şi respectiv de 12,2% la tinerii în vîrstă de 15-24 ani, în timp ce media pe ţară a constituit 5,1%. În şomaj de lungă durată (12 luni şi mai mult) s-au aflat 13 la sută din totalul şomerilor de 15-29 ani, valoarea acestui indicator fiind în descreştere în ultimii ani.
Nivelul de educaţie este unul din factorii decisivi în angajarea în cîmpul muncii. Rata şomajului înregistrează valori mai ridicate în rîndul tinerilor cu nivel de instruire scăzut[3] – 9,2%, urmaţi de tinerii şomeri cu nivel mediu –8,9% şi cei cu nivel de instruire superior – 8,2%. Printre tinerii şomeri, 2 din 3 sunt bărbaţi, 7 din 10 din mediul rural.
Migraţia de muncă a tinerilor. Circa 15 la sută din totalul tinerilor în vîrstă de 15-29 ani sunt plecaţi peste hotare la lucru sau în căutare de lucru. Numărul estimativ al migraţiei de muncă în rândul tinerilor constituie 135,5 mii. Din totalul acestora, 78,2% sunt tineri de la sate, iar 73,8% sunt bărbaţi. Dacă în mediul urban tinerii reprezintă 31,3% din numărul total de migranţi, atunci în mediul rural această pondere este semnificativ mai mare (44,5%).
Ţările, în care lucrează cei mai mulţi tineri din Moldova nu se diferenţiază de destinaţiile migranţilor care au depăşit vîrsta de 30 ani: 72 la sută lucrează în Rusia şi 10 la sută în Italia, fără deosebiri semnificative după mediul de reşedinţă din care provin tinerii, dar cu diferenţe importante în funcţie de sexe. Ponderea femeilor tinere care lucrează în Italia este de peste 3 ori mai mare decît cea a bărbaţilor (21,1% din total migranţi-femei faţă de 6,0% din total migranţi-bărbaţi) în timp ce Rusia, ca ţară de destinaţie, este mai mult preferată de bărbaţi decît de femei (respectiv, 78,1% din total bărbaţi faţă de 56,3% din total femei).
