Starea de sănătate a tinerilor este afectată de mai mulţi factori, cei mai importanţii fiind stilul de viaţă, dar şi condiţiile în care tinerii trăiesc, învaţă sau muncesc. Problemele de sănătate determinate de nutriţie, consumul de tutun, droguri sau alcool apar adesea la vîrste fragede, iar adoptarea unui stil de viată sănătos poate preveni apariţia unor boli cronice.
Conform rezultatelor studiului din 2012 privind „Accesul populaţiei la serviciile de sănătate, ponderea fumătorilor printre tineri a constituit 14,3%. Circa 77,1 la sută din tineri au declarat că nu au fumat niciodată, iar 8,6% – au fumat anterior. Cei mai activi fumători s-au dovedit a fi persoanele în vîrstă de 20-24 ani , din care 95 la sută fumează zilnic pînă la 20 ţigări/zi, iar 4,8% – mai mult de 20 ţigări/zi. Ponderea cea mai mare a tinerilor pentru care fumatul ţine de trecut se referă la grupa de vîrstă 25-29 ani şi a constituit 15,2%.
Pe medii de reşedinţă, rata fumătorilor este mai mare în mediul urban (15,3% faţă de 13,3% în rural), fumatul fiind practicat mai frecvent de tinerii în vîrstă de 20-24 ani (30,4%). Şi ponderea fumătorilor cu un consum de peste 20 ţigări/zi este mai mare în mediul urban (7,1% faţă de 4,3% în rural), însă cu unele discrepanţe pe grupe de vîrstă (vezi figura 7). Astfel, dacă în mediul urban mai mult de 20 ţigări/zi fumează tinerii cu vîrsta cuprinsă între 25-29 ani (16,1% faţă de 4,3% în rural) atunci în rural – cei în vîrstă de 20-24 ani (8,1% faţă de 3,2% în urban).
În funcţie de sex, practic fiecare al treilea bărbat cu vîrsta între 15-29 ani fumează, în timp ce femeile fumătoare constituie doar 3,1%. Comparativ cu datele studiului din 2010, numărul de bărbaţi fumători este în scădere (cu 1,2 puncte procentuale), în timp ce numărul de femei care fumează practic s-a triplat (de la 1,0% în 2010 pînă la 3,1% în 2012).
Tinerii sunt una din grupurile ţintă supuse riscurilor asociate cu HIV/SIDA. Incidenţa cazurilor de infecţie cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) în ultimii ani s-a redus în rîndul tinerilor, cu circa 9% comparativ cu anul 2008. În structura incidenţei cu virusul HIV pentru tinerii din grupa de vîrstă 15-29 ani, fiecare al doilea tînăr este în vîrstă de 25-29 ani, după care urmează grupa de vîrstă 20-24 ani (36,8%). Astfel, rata incidenţei creşte pe măsura înaintării în vîrstă de la 7 cazuri la 100 mii tineri în vîrstă 15-19 ani pînă la 28 cazuri la 100 mii tineri în vîrstă de 25-29 ani.
Starea de sănătate a tinerilor este reflectat şi prin nivelul de mortalitate, care în ultimii ani este în descreştere, iar în anul 2013 rata specifică de mortalitate pentru grupa de vîrstă 15-29 ani a fost de 69,1 decedaţi la 100 mii locuitori de vîrsta respectivă. Spre deosebire de cauzele predominante în mortalitatea generală, pentru tineri principalele cauze de deces sunt accidentele, intoxicaţiile şi traumatismele (57,0%), urmate de tumori (10,4%), bolile aparatului circulator (8,7%), bolile aparatului digestiv (5,1%) şi bolile aparatului respirator (3,5%).
Reducerea mortalităţii în rîndul tinerilor se remarcă pentru majoritatea cauzelor de deces, îndeosebi a deceselor determinate de maladii sociale, precum bolile infecţioase şi parazitare. În acelaşi timp, remarcăm o creştere a mortalităţii prin boli ale aparatului circulator la grupa de vîrstă 25-29 ani (cauzată în primul rînd de infarctul acut al miocardului). Dacă ne referim la cauzele externe se atestă o creştere a mortalităţii prin sinucidere în rîndul tinerilor cu vîrsta cuprinsă între 15-19 ani.
În general, tinerii preponderent (75%) îşi apreciază starea de sănătate ca fiind una bună sau foarte bună şi doar fiecare al cincilea a declarat starea de sănătate satisfăcătoare. Perceperea pozitivă a stării de sănătate se reduce odată cu înaintarea în vîrstă, de la 77,2% în cazul tinerilor în vîrstă de 15-19 ani pînă la 71,9% pentru cei cu vîrsta de 25-29 ani. Totodată, comparativ cu anul 2008 ponderea tinerilor cu starea de sănătate pozitivă a crescut cu 2,5 puncte procentuale.
Tinerii din mediul urban declară mai frecvent o stare de sănătate satisfăcătoare (24,5%) decît cei din mediul rural (19,2%), însă mai puţin frecvente sunt cazurile de apreciere a stării de sănătate ca fiind nesatisfăcătoare, 2,8% comparativ cu 3,7% în mediul rural. Femeile tinere, precum şi cele din alte categorii de vîrstă sunt mai critice faţă de perceperea stării de sănătate, în special cele cuprinse cu vîrsta între 20-24 ani, care au declarat o stare de sănătate bună sau foarte bună în proporţie de 73% faţă de 79% în cazul bărbaţilor. În ultimii 6 ani se atestă o dinamică pozitivă de creştere a ponderii tinerilor cu o stare a sănătăţii bună sau foarte bună, în special în cazul tinerilor cu vîrsta de 25-29 ani.
