Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind nivelul de educaţie al tinerilor în anul 2013
Nivelul de educaţie al tinerilor este unul din factorii care determină angajarea în cîmpul muncii şi respectiv securitatea socială a acestei categorii de populaţie. În contextul reducerii populaţiei de vîrstă şcolară (3-23 ani) în perioada anilor 2008-2013 cu 15,2%, se constată şi o diminuare a numărului de copii/tineri cuprinşi în sistemul naţional de educaţie. Astfel, rata de cuprindere şcolară a persoanelor din grupa de vîrstă 3-23 ani a avut o tendinţă continuă ascendentă şi a constituit în anul de studii 2013/14 – 64,4%. Totodată, rata de cuprindere în învăţămînt a persoanelor din grupa de vîrstă 16-23 a avut o dinamică fluctuantă, înregistrînd o diminuare mai accentuată în anul de studii 2013/14 – 1,6 puncte procentuale. Reducerea ratei de cuprindere în majoritatea ţărilor are loc după finisarea ciclului de învăţămînt obligatoriu, în cazul Republicii Moldova este ciclul gimnazial.
În medie speranţa de viaţă şcolară în învăţămîntul primar-superior reprezintă circa 11 ani. Valoarea acestui indicator variază în funcţie de structura sistemului naţional de educaţie (durata învăţămîntului obligatoriu, durata programelor educaţionale, etc.), condiţiile socio-economice, accesul şi investiţiile private în educaţie etc.
Ponderea tinerilor care părăsesc timpuriu sistemul educațional nu a variat semnificativ în ultimii 10 ani, oscilînd în jurul valorii de 22%. Totuşi, se observă o tendinţă de descreştere a indicatorului în cazul femeilor tinere. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional este de peste trei ori mai mare în rîndul tinerilor de la sate faţă de tinerii de la oraşe (28,7% faţă de 8,8%).
În general, fetele reprezintă mai mult de jumătate din totalul elevilor/studenţilor din învăţămîntul liceal, mediu de specialitate şi superior, iar învăţământul secundar profesional este nivelul educaţional solicitat preponderent de către băieţi. O explicaţie a acestui fapt ar fi că băieţii optează pentru studii cu o durată mai scurtă, pentru ca eventual mai repede să se integreze pe piaţa muncii.
Speranţa de viaţă scolara exprimă numărul total de ani de şcolarizare care se aşteaptă să fie parcurşi de o persoană de-a lungul vieţii şi este calculat prin adunarea ratelor nete de participare pentru fiecare vîrstă.
Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri (18-24 ani) reprezintă proporţia populaţiei de 18-24 ani cu nivel de educaţie elementar (scăzut), care nu urmează nici o formă de instruire în ultimele patru săptămâni precedente studiului, în total populaţie de 18-24 ani.
Numărul de elevi/studenţi raportat la 10 mii populaţie este în descreştere pe parcursul ultimilor 6 ani, fiind înregistrată valoarea de 1400 în anul de studii 2013/14 comparativ cu 1700 în 2008/09. Pe nivele de educaţie, în medie la 10 mii locuitori revin 993 elevi din învăţămîntul primar şi secundar general, 51 elevi din învăţămîntul secundar profesional, 82 elevi din colegii şi 273 studenţi din învăţămîntul superior.
Participarea tinerilor în învăţămîntul secundar de treapta II după tipul programelor studiate relevă un nivel mai mare de participare în învăţămîntul general (circa 61%), pentru care în ultimii ani se înregistrează o cerere în descreştere în favoarea programelor profesionale (39%).
În anul 2013 circa 25 mii tineri au absolvit o instituţie de învăţămînt superior, din care 17,7 mii au obţinut diploma de licenţă (71,4%), 6,3 mii diploma de master (25,4%) şi 0,8 mii – diploma de studii superioare în domeniul medicină şi farmacie (3,2%). Anual, peste 50 la sută din absolvenţi obţin calificări în domeniile educaţie, economie şi drept. Totuşi, comparativ cu anul 2010 ponderea tinerilor care au absolvit domeniile ştiinţe economice şi drept este în descreştere, dar s-a majorat ponderea celor care au optat pentru o specialitate din domeniul ştiinţe ale educaţiei. În ultimii ani, remarcăm o cerere mai mare pentru inginerie şi activităţi inginereşti (+1,7 p.p.), arhitectură şi construcţii (+1,1 p.p.), cultură fizică şi sport (+0,8 p.p.), medicină (+0,8 p.p.), etc.
Nivelul de instruire obţinut de tineri variază în funcţie de vîrstă, iar pe măsura înaintării în vîrstă descreşte ponderea tinerilor care dispun de un nivel de studii scăzut, dar creşte ponderea celor cu studii medii sau superioare. În anul 2013 din total tineri în vîrstă de 20-24 ani, 42 la sută au fost cu studii medii, iar 32 la sută cu studii superioare, pe cînd în grupul de vîrstă 25-29 ani predomină ponderea celor cu studii medii (62%), după care urmează tinerii cu nivel scăzut de educaţie (22%).
Nivelul de educaţie scăzut: gimnazial sau primar sau fără studii primare, mediu: liceal, secundar profesional sau mediu de specialitate, superior: universitar, post universitar.
